PREZENTAREA
GENERALĂ AL PROIECTULUI
Cuvinte
cheie:
calitatea apei, metale grele, carbon organic total (TOC),
carbon organic dizolvat (DOC), trihalometani (THM)
Rezumatul
proiectului
Problema
apei
este
tot
mai acuta în tara si în lume. Exploatarea
resurselor si poluarea au
crescut continuu, astfel ca asigurarea cantitativa si calitativa a apei
pentru
colectivităţile umane, în ciuda eforturilor deosebite pe plan
naţional si
internaţional, nu este nici pe departe "rezolvata". Apa de pe Terra e
o cantitate constanta, pe care nu o putem influenta, spre deosebire de
alte
resurse, pe care teoretic le putem înmulţi, sau altele precum
combustibilii
fosili pe care acum omenirea le reduce constant prin consum. Putem
însa sa îi
alteram calitatea si o facem din plin. Ştiinţa demonstrează ca daca
abuzam de
apa lovim alte specii, natura si mediul în general. Abuzul de
cantitatea si
calitatea apei în dauna altor specii sau echilibrului din mediu
e, de fapt, un
rau pe care ni-l facem noua înşine si mai ales generaţiilor
viitoare. Pentru a
avea apa dorita fara a compromite dezvoltarea durabila, va trebui mai
întâi sa
o cunoaştem si sa o înţelegem.
Industrializarea,
utilizarea
îngrasamintelor
chimice
si a pesticidelor în agricultura,
precum si
degradarea naturala a plantelor si animalelor moarte au efecte negative
asupra
calitatii apei. Aceasta se încarca cu nitrati si o varietate mare
de compusi
organici, majoritatea cu efect toxic. Cantitatea de materie organica
naturala
în apa este evaluata prin determinarea "carbonului organic total"
(TOC) si a "carbonului organic dizolvat" (DOC).
Metalele
grele
nu
sunt
degradabile si depasind anumite concentratii - adesea foarte joase
-
reprezinta un risc pentru organismele vii. Ele au tendinta de a se
acumula în
materia vie. De aceea nivelul de contaminare creste pentru organismele
aflate
în partea superioara a lantului trofic. NOM (natural organic
matter) este un
material complex format din grupe de substante cu proprietati fizice si
chimice
diferite care rezulta din fotosinteza. Este format din compusi cu
molecule
mici, ca acizii hidrofilici, proteinele si aminoacizii, dar si cu
molecule
foarte mari ca acizii humici si fluvici. O caracteristica importanta a
NOM
consta în capacitatea sa de a forma legaturi cu metalele în
urme controlând
toxicitatea acestora în ape.
România
este
o
tara cu resurse de apa reduse. În ciuda
realizarii a numeroase acumulari, volumul de ape de suprafata
statatoare este
modest iar râurile au debit relativ mic. Potentialul hidric e
aproximat la 1750
m3/locuitor/an, fata de media europeana de 4800 m3/locuitor/an. De
aceea,
România are toate motivele sa manifeste grija fata de apele ei,
care pun
probleme serioase nu doar cantitativ, ci mai ales calitativ.
Prezentul
proiect
propune
o investigare de mare
sensibilitate a calitatii unor ape de suprafata utilizata pentru
consumul uman
pe un areal extins la doua judete din Nord Vestul Transilvaniei: Cluj
si Salaj.
Obiectivul principal al investigatiilor îl reprezinta metalele
grele prezente
la nivel de urme, carbonul de origine organica si produsii de
dezinfectie. Se
vor face observatii sistematice, pe o perioada îndelungata,
corelate cu
conditiile climatice. Determinari ale urmelor de pamânturi rare
dizolvate în
apa vor fi corelate cu studiul concentratiei acestora în sol si
sedimente. Se
vor face investigatii si asupra apei provenind din precipitatii pentru
a
determina calea de patrundere a poluantilor de tip metale grele
în apa si
dinamica poluantilor organici si anorganici în corelatie cu
originea apelor din
sistemele studiate.
Scopul
urmarit
În
procesul
de
tratare
a apei brute, din reactia NOM cu clorul, apar produsii de
dezinfectie
printre care se numara si trihalometanii (THM), un grup de substante
organice
volatile periculoase pentru sanatatea umana. Apa este sursa de Ca, Mg,
Na, K si
alte substante utile pentru organism, dar uneori si de elemente
nedorite. Sunt
substante care pot sa fie daunatoare peste o anumita concentratie.
Altele
creaza probleme la concentratii foarte mici. În fine, sunt
substante care pot
dauna la orice concentratie. Proiectul nostru vizeaza metalele si
materia
organica dizolvata, în special metalele grele. Dintre acestea
cadmiul (Cd),
mercurul (Hg) si plumbul (Pb) sunt considerate a fi printre cele mai
nocive.
Se
vor
efectua
observatii
sistematice, pe o perioada îndelungata, corelate cu
conditiile
climatice. Determinari ale urmelor de pamânturi rare dizolvate
în apa vor fi
corelate cu studiul concentratiei acestora în sol. Se vor face
investigatii si
asupra apei provenind din precipitatii pentru a determina calea de
patrundere a
poluantilor de tip metale grele în apa. Determinari de rapoarte
izotopice 1H/D,
13C/12C pentru carbonul dizolvat, 18O/16O vor permite stabilirea
originii si a
dinamicii apelor din acumularile utilizate pentru obtinerea apei
potabile. Se
vor efectua determinari de TOC, DOC si THM simultan cu studiul
cineticii de
formare a THM în procesul de dezinfectie a apei în prezenta
elementelor în
urme. Scopul urmarit este determinarea mecanismului prin care elemente
la nivel
de urme (si nu numai) cu potential toxic pot patrunde în apele
care alimenteaza
mari aglomerari urbane din judetele Cluj si Salaj.
Descrierea
proiectului
- din punct
de vedere stiintific si tehnic, Stadiul realizarilor S/T din domeniu,
la nivel
national si international
Dupa
aprecierea
Organizatiei
Mondiale
a Sanatatii, circa 2/3 din îmbolnaviri au
drept cauza apa
poluata. În Romania, prin aderarea la Uniunea Europeana, a
devenit obligatorie
respectarea normativelor europene privind calitatea apei [1].
La
nivel
national,
exista
putine studii referitoare la poluarea cu metale grele
a
apelor. Amintim:
- M.
Matache
si
altii [2] au utilizat ca tehnica analitica ICP-OES
(Inductively Coupled Plasma - Optical Emission Spectroscopy) pentru
determinarea simultana a 18 elemente. Studiul conchide ca concentratia
de Fe este cu cca 30% mai mare decât limitele prescrise de
normativele în vigoare [3];
- Pamula
si
altii
[4], au facut determinari asupra unor ape de suprafata si din
statiile de tratare a apei din judetul Salaj prin spectrometrie de masa
cu plasma cuplata inductiv (ICP-MS). S-au facut determinari pentru 24
de elemente. S-au determinat cresteri de concentratie pentru Mn si Fe.
- D.
Ristoiu
si
altii [5] au facut determinari de trihalometani în
apele destinate consumului în patru statii de tratare a apei
(Cluj, Dej, Beclean si Jibou).
- Cristina
Mihaela
Barbu
si altii [6] au prezentat un studiu comparativ pentru
doua metode de investigare a urmelor de metale grele în apa
râurilor Jiu si Olt.
La
nivel
international,
functioneaza
un program al Natiunilor Unite de
supraveghere
mondiala a mediului (GEMS) [7]. În cadrul acestui sistem,
concentratia de
metale grele este un parametru obligatoriu pentru stabilirea calitatii
apei.
Exista un numar din ce în ce mai mare de studii si cercetari
privind
caracterizarea apelor din punctul de vedere al poluarii si al
riscurilor la
care este supusa populatia datorita acesteia. De exemplu:
- J
Mannio
si
altii [8] prezinta un studiu privind elementele în urme
în lacurile din Laponia Finlandeza. Elementele vizate sunt
în mod special Cd, Pb, As, Ni, Cu, Cr, Y, Al.
- Lennart
Weltje
si
altii [9] studiaza corelatia dintre concentratia lantanidelor
din apele de suprafats si bioacumularea lor în plantele si
vietuitoarele acvatice.
- Concas
si
altii
[10] studiaza mobilitatea metalelor grele din haldele de
steril spre apa râului într-un bazin hidrografic din
Sardinia.
- Zhi-Yong
Huang
si
altii [11] raporteaza date privind bioacumularea Cd, Hg si Pb
în anumite organe ale pestilor.
- L.
Halicz
si
altii [12] utilizeaza metode ICP-MS pentru caracterizarea
resurselor naturale de apa din Israel.Si lista ar putea continua.
Prezenta
NOM
în
statiile
de tratare a apei duce la înfundarea membranelor sau
saturarea
rasinilor schimbatoare de ioni [13-16] ducând la scaderea
calitatii apei
potabile. Mecanismul de complexare cu ionii diferitelor metale în
urme nu este
prea bine cunoscut [17] iar interactia NOM cu ionii diferitelor metale
afecteaza gradul de îndepartare a acesteia din apa bruta dar si
solubilitatea,
toxicitatea si probabil proprietatile biostimulatoare ale elementelor
în urme
[18,19]. Componentii reactivi ai NOM interactioneaza, de asemenea cu
poluanti
organici si anorganici modificând toxicitatea si solubilitatea
acestora.
Interactiunea cu NOM depinde de abilitatea grupurilor functionale ale
NOM de a
înlocui moleculele de apa cu metale sau de a forma legaturi noi
cu acestea
[20].
Contributia
proiectului
la
dezvoltarea cunoasterii in domeniu
Proiectul
propune
dezvoltarea
unor
metode analitice moderne, armonizate cu reglementarile
UE,
pentru determinarea continutului de metale grele prin spectrometrie de
masa cu
plasma cuplata inductiv si determinarea mecanismului prin care aceste
elemente
patrund în apa. Se vor identifica principalele elemente prezente
la nivel de
urme în apa furnizata populatiei ca apa potabila, dar si
continutul apelor
uzate si al apelor tratate în statiile de epurare înainte
de deversarea în
râuri.Avem în vedere în principal metalele grele: Pb,
Cd, Hg, etc., dar si
fractiunea poluantilor organici evaluati prin carbonul organic total si
dizolvat (TOC si DOC).
Noutatea
abordarii
consta
în
asocierea mai multor metode analitice de mare
sensibilitate
- spectrometria de masa de raport izotopic (IRMS), spectrometria de
masa cu
plasma cuplata inductiv (ICP-MS) si cuplajul cromatograf de
gaze-spectrometru
de masa (GC-MS) pentru a stabili dinamica migratiei contaminantilor,
în timp ce
studii anterioare s-au referit în mod preponderent la o
observatie statica a
fenomenului.
zotopii
stabili
sunt
folositi
în mod frecvent pentru a determina originea
materiei organice în
sedimente. În plus, izotopii stabili ai hidrogenului, oxigenului
si carbonului
ofera mijlocul de a urmari fluxul si soarta efluentilor antropogenici.
Apa
râurilor poate proveni din mai multe surse de continut izotopic
(18O si 2H)
specific si se poate corela originea apelor cu compozitia izotopica a H
si O
din apa. Valorile 13C raportate pentru carbonul organic dizolvat sunt
cuprinse
de la -18‰ la -46‰. Cunoscând compozitia izotopica a surselor de
materie
organica care influenteaza un mediu, este posibil sa se stabileasca
cantitativ
contributia lor relativa.
Se
va
face
o
comparatie si între calitatea apei la intrarea în retelele
de distributie si
calitatea apei la consumatorul casnic, pentru a pune în evidenta
eventuale
surse de contaminare legate de starea tehnica a acestor retele: plumbul
poate
ajunge în apa din conductele vechi confectionate din acest metal,
din conducte
zincate, ionii de Zn (si uneori ioni de As asociati acestuia) pot
ajunge în
apa, sau formarea de biofilme care sa mentina NOM si astfel si
cantitatea de
THM din retea.
Se
va
urmari
variatia
concentratiilor masurate în raport cu conditiile
meteorologice
(precipitatii, temperatura) si vor fi coroborate cu determinari pentru
apele
meteorice. De asemenea se vor analiza apele uzate înainte de
statiile de
epurare si dupa epurare, înainte de deversarea în
râuri.
Determinari
de
ultra-urme
pentru
elementele din categoria pamânturilor rare din
sedimente si
sol, corelate cu masuratori de rapoarte izotopice 1H/D si 18O/16O vor
permite
determinarea originii apelor studiate.
Se
vor
efectua
determinari de TOC, DOC si THM prin
tehnici specifice precum si studii de cinetica moleculara privind
actiunea
clorului cu NOM pentru formarea THM.
Se
vor
elabora
si
valida metode de determinare a metalelor grele în diferite
matrici: sol,
sedimente, plante, tesuturi. Pentru probele cu total solid dizolvat
peste 0.2%
va fi utilizata tehnica "Flow Injection". Prin cuplaj HPLC/ICP-MS se
va putea face diferenta între diferitele stari de valenta ale
unor metale.
Zonele
geografice
vizate
de proiectul nostru sunt
judetele Cluj si Salaj
Masuratori
preliminare
[4]
efectuate
pe probe prelevate din 7 locatii din judetul Salaj au
confirmat existenta în apa a urmelor de metale grele precum Cd,
Pb, Mn, Cr, Fe,
Se si altele. Mostre de apa din râul Somes (date nepublicate),
prelevate din
municipiul Cluj-Napoca au pus în evidenta Pb (1,2 µg/l), Cd
(0,064 µg/l), Cr
(2,4 µg/l), Cu (6,7 µg/l), Ni (2,5 µg/l), Mn (10,5
µg/l) si altele. Determinari
efectuate pe probe de apa prelevate de la consumatori casnici au aratat
prezenta
plumbului în apa "potabila" la concentrații de pâna la 400
de ori mai
mari decât limitele prevazute de normativele europene (limita: 10
µg/l si s-au
gasit 460 µg/l) într-un imobil cu o instalatie veche cu
tevi de plumb.
Cu
foarte
putine
exceptii (Fe, Mn, Pb) aceste
concentratii sunt mult sub limitele impuse de reglementarile UE.
Bibliografie-Referinţe:
[1].Directiva
Consiliului
98/83/CE
privind calitatea apei
destinate consumului uman, sau Directiva Consiliului 91/271/CEE privind
epurarea apelor uzate urbane modificată de Directiva Comisiei 98/15/CE.
www.apmbm.ro/MM/PPPRPC/Codificare_Directive.doc
[2].M.
Matache,
Mariana
Ropotă, C. Pătroescu, Deteminarea
unor metale grele din apele uzate de la staţia de epurare din Braşov
(Rev.
Chim. 54. 3. 2003)
[3].Monitorul
oficial
303
bis. 7 Nov. 1997 – NTPA001 /
1997 „Normativul privind stabilirea limitei de încărcare cu
poluanţi a apelor
uzate evacuate în resursele de apă”
[4].Pamula,
Cezara
Voica,
R. Chira şi C. Cuna: Heavy Metal
Traces in Some Surface Waters from Northwest Transylvania 5-th
Conference
on Isotopic and Molecular Processes, Cluj – Napoca, 20 – 22 Sept. 2007
(Proceedings to be published in Rev. Chim. 2008).
[5].Culea
Monica,
Cozar
Onuc and Ristoiu Dumitru, Method validation
for the determination of trihalomethane in drinking water, J. Mass
Spectrom.2006;41:1594-1597.
[6].Cristina
Barbu,
Anişoara
Preda, A. Popescu şi D.
Selişteanu: The determination of the concentrations of heavy metals on
the Jiu
river using IPC- MS, and on the Olt river using AAS. Comparative
research, 5-th
Conference on Isotopic and Molecular Processes, Cluj – Napoca, 20 – 22
Sept.
2007 (Proceedings to be published in Rev. Chim. 2008).
[7].UNEP
GEMS/Water
Programme
Water Quality Outlook ISBN
95039-11-4 UN GEMS/Water Programme Office; c/o National Water Research
Institute, 867 Lakeshore Road, Burlington, Ontario, L7R 4A6 CANADA
[8].Jaakko
Mannio,
Olli
Jarvinen, Riitta Tuominen, Matti
Verta: „Survey of trace elements in lake waters of Finnish Lapland
using ICP-MS
technique”, Sci. tTot. Environ. 160/161 (1995) 433 – 439
[9].Lennart
Weltje,
Heike
Heidenreich, Wangzhao Zhu,
Hubert Th. Wolterbeck, Siegfried Korhammer, Jeroen J. M. De Goeij and
Bernd
Markert: „Lanthanide concentrations in freshwater plants and molluscs,
related
to those in surface water, pore water and sediment. A case study in
Netherland”, Sci. Tot. Environ. 286, Issues 1-3, March 2002, 191 – 214.
[10].Concas,
C.
Ardau,
A. Cristini, P. Yuddas, G. Cao:
„Mobility of heavy metals from tailings to stream waters in a mining
activity
contaminated site”, Chemosphere, 63 (2006) 244 – 253
[11].Zhi-Yong
Huang,
Qiang
Zhang, Jing Chen, Zhi-Xia
Zhuang and Xiao-Ru Wang: „Bioaccumulation of metals and induction of
metallo-thioneins in selected tissues of common carp(Cyprinus carpio L)
co-exposed to cadmium, mercury and lead”, Appl. Organometal. Chem. 21,
101 – 107,
2007
[12].L.
Halicy,
J.
S. Becker, C. Pickhardt, I. Gavireli,
A. Burg, A. Nishri, I. T. Platzner: „Characterization of natural water
resources in Israel by inductively coupled plasma mass spectrometry”,
InternationaJournal of Mass Spectrometry 249 – 250, (2006) 296 – 302
[13].Aoustin
E,
Schafer
A. I, Fane A. G and Waite T. D,
Ultrafiltration of natural organic matter, Separation and Purification
Technology, 22-23, 63-78, 2001.
[14].Yoon
Y,
Amy
G, Cho J and Her N, Effects of retained
natural organic matter (NOM) on NOM rejection and membrane flux decline
with
nanofiltration and ultrafiltration, Desalination, 173 (3), 209-221,
2005.
[15].Galambos
I,
Vatai
G and Erika Bekassy-Molnar E,
Membrane screening for humic substances removal, Desalination, 162,
111-116,
2004.
[16].Qin
J-J,
Oo
M-H and Li Y, Hollow fiber
ultrafiltration membranes with enhanced flux for humic acid removal, J
of Mem.
Sci., 247, 119–125, 2005.
[17].Ravichandran
M,
Interactions
between mercury and
dissolved organic matter, A review, Chemosphere, 55, 319-331, 2004.
[18].Goslan
H.
E,
Wilson D, Banks J, Hillis P, Campbell A
and Parsons S. A, Natural organic matter fractionation: XAD Resins vs.
UF
Membranes. An Investigation into THM formation, natural organic matter
fractionation: XAD resins versus UF membranes, Wat. Sci and Techn:
Water
Supply, 4, (5-6), 113-119, 2004.
[19].Toledano
M.
B,
Nieuwenhuijsen M. J, Best N, Whitaker
H, Hambly P, de Hoog C, Fawell J, Jarup L and Elliot P, Relation of
trihalomethane concentrations in public water supplies to still birth
and birth
weight in three water regions in England, Environmental Health
Perspectives,
113 (2), 225-232, 2005.
[20].Wrobel
K,
Sadi
BBM, Wrobel K, Castillo JR, Caruso
JA. Effect of metal ions on the molecular weight distribution of humic
substances derived from municipal compost: Ultrafiltration and
SEC with
spectrophotometric and ICP-MS detection. Anal. Chem., 2003, 75: 761-767.
Obiectivele
generale
si
specifice ale proiectului
Obiectivul
general
al
proiectului
este determinarea mecanismului prin care poluanti la
nivel de urme, organici si anorganici, cu potential toxic, pot patrunde
în
apele potabile.
Obiective
specifice:
1.
Elaborarea
de
metode
moderne, de mare sensibilitate, pentru analiza
elementelor la nivel de urme prin spectrometrie de masa cu plasma
cuplata
inductiv în diferite matrici: ape, sol, sedimente, tesuturi
vegetale.
2.
Elaborarea
de
metode
bazate pe spectrometria de masa de raport izotopic
pentru stabilirea originii si a dinamicii apelor de suprafata si
subterane si
efectuarea de masuratori pe probele de apa.
3.
Elaborarea
de
metode
de determinare a TOC, DOC si THM prin metoda
spectrofotometriei UV si cuplaj GC-MS; determinari experimentale si
studiul
cineticii moleculare privind formarea THM
4.
Realizarea
unor
baze
de date privind concentratia si dinamica elementelor
la nivel de urme, DBP si THM în apele destinate consumului uman
pentru judeţele
Cluj şi Sălaj si determinarea mecanismului prin care poluanti metale
grele si
THM pot ajunge în apa potabila.
Aspecte
etice
Cercetarea
propusa
nu
presupune
experiente asupra unor animale vii si / sau asupra unor
subiecti umani. Tehnicile de masura propuse nu afecteaza mediul
ambiant, ne
existând emisii toxice sau radioactive, iar prelevarea probelor
nu produce
efecte distructive. Rezultatele cercetarii vizeaza îmbunatatirea
calitatii
vietii, oferind informatii pentru diminuarea / evitarea poluarii apei
potabile.
Partenerii vor respecta criteriile de buna conduita în cercetare
prevazute în
legea nr. 206/2004.
Partenerii
convin
ca
rezultatele
cercetarii: studii, baze de date, lucrari stiintifice
vor fi
proprietate comuna a partenerilor participanti la cercetare. Metodele
analitice
elaborate pe parcursul derularii proiectului vor fi proprietatea
exclusiva a
celor ce le-au elaborat.
Detalierea
activitatilor
in
corelatie cu obiectivele propuse
Prelevarea
de
probe
(apa,
sol, sedimente) este activitate comuna tuturor obiectivelor.
Obiectivul
1
- Elaborarea
metodei
de
preparare
a probelor de sol si sedimente pentru analiza prin ICP-MS.
- Elaborarea
metodei
de
preparare
a probelor cu turbiditate crescuta pentru analiza prin ICP-MS.
- Elaborarea
metodei
de
preparare
a probelor de plante pentru analiza prin ICP-MS.
- Identificarea
prin
metode
semicantitative
a elementelor metale grele si pamânturi
rare prezente în
matricile investigate.
- Elaborare
si
validare
metoda
de determinare cantitativa a concentratiilor de metale grele si
pamânturi rare în matricile investigate.
- Determinarea
concentratiilor
de
metale
grele si pamânturi rare pe esantioane de apa prelevate
lunar din locatiile specificate (ape de suprafata, statii de preparare,
retea
de distributie, consumatori casnici). Determinarea concentratiilor de
metale
grele si pamânturi rare în probe de sol, sedimente, materie
vegetala.
Obiectivul
2
- Metoda
de
extractie
a carbonului din ape (DIC si DOC) în vederea
analizei prin IRMS a 13C.
- Determinarea
prin
IRMS
a 13C, 18O si a 2H din apele colectate pentru stabilirea
originii.
- Utilizarea
raportului
18O/16O
pentru studiul mecanismului temporal si spatial de
alimentare a acumularilor de ape.
Obiectivul
3
- Elaborarea
unor
metode
cantitative
pentru determinarea TOC, DOC si THM prin GC, GC-MS si
spectrofotometrie UV. Validarea metodelor.
- Esantionarea
si
monitorizarea
calitativa
si cantitativa a TOC, DOC, THM.
- Studii
"in
situ"
privind
formarea produsilor de dezinfectie (DBP) la statia de
tratare a apei pentru Municipiul Cluj-Napoca.
- Studii
de
cinetica
moleculara
privind formarea DBP pentru apele potabile selectate,
inclusiv
influenta metalelor în urme asupra potentialului de formare a THM.
Obiectivul
4
- Sistematizarea
informatiilor
prin
corelarea
rezultatelor obtinute prin ICP-MS, IRMS si GC-MS
pentru determinarea mecanismului de patrundere a elementelor la nivel
de urme
si a poluantilor organici DPB si THM în apele destinate
consumului uman.
- Întocmirea
bazei
de
date
privind concentratia elementelor metale grele si pamânturi rare
în apele din
acumularile de suprafata si în apa potabila.
- Întocmirea
unei
baze
de
date prin masuratori privind tratarea apelor, parametrii
fizico-chimici, modul
de efectuare a dezinfectiei apei brute si a produsilor de dezinfectie
din
Romania
Rezultatele
estimate
ale
cercetarii propuse sunt:
- Precizia ridicata a
metodelor analitice va permite o evaluare a bugetului masic pentru
elementele la
nivel de urme si se va determina mecanismul de patrundere în apa
a unor
elemente cu potential toxic.
- Se vor dezvolta metode
analitice de mare sensibilitate pentru determinari de urme si ultra
urme bazate
pe tehnica ICP-MS.
- Se vor dezvolta metode
care prin determinari precise de rapoarte izotopice prin IRMS vor
permite
stabilirea mecanismelor de alimentare a acumularilor de ape.
- Se vor dezvolta metode
analitice pentru determinarea carbonului organic total (TOC), a
carbonului organic dizolvat
(DOC) si a trihalometanilor (THM) din apele destinate consumului.
- Se vor face studii de
cinetica moleculara în vederea determinarii gradului de
influentare a formarii
de THM în functie de cantitatea de elemente în urme.
- Se va întocmi o baza de
date referitoare la concentratia si dinamica metalelor grele cu
potential toxic
ridicat (Pb, Cd, As, Hg...) care va fi utila companiilor care prepara
si
gestioneaza apa destinata consumului
uman din aglomerarile urbane din judeţele Cluj si Sălaj.